eu țin cu polițistul

Acum vreo zece ani m-au atacat doi tipi. Unul cu un cuțit, unul cu o țeavă de fier, mai scunzi decât mine, mai tineri decât mine. S-au apropiat în evantai, cel din dreapta, cu cuțitul, zicând "băiatu', ne spui și nouă cât e ceasul, dar vrem să-l păstrăm să ne mai uităm la el mai târziu". Din bruma de experiență pe care o am, știu că tipul cu cuțitul nu e foarte periculos, trebuie să fie foarte aproape de tine ca să-ți facă rău. Cel cu țeava, însă, poate fi un risc și dacă eșți un expert în bătăi de stradă, pentru că poate s-o arunce spre tine, nu doar să te lovească cu ea. Așa că am mimat panica si ca-mi scot ceasul, cât să mă apropii de cel cu cuțitul și să-i trag o talpă în burtă tare de tot, de cred că s-a scăpat pe el. Voiam să fug pe partea pe care urmă s-o elibereze el, dar după ce el a căzut, cel cu țeava a rupt-o la fugă, așa că am putut să-mi continui drumul. După aia am sunat un amic polițist, să-i povestesc. Zona (ploieștenii știu, mergeam pe jos dinspre Gara de Sud spre Bariera București, pe sub pod), descrierea celor doi, etc. Prima lui întrebare m-a surprins:

- Te-au atins în vreun fel? Tu i-ai atins?

- Ei nu. Eu, doar cu talpa, doar pe unul din ei. De ce?

- Pentru că ăștia doi locuiesc acolo, sunt homelesi, am mai avut plângeri cu ei. Și sunt plini de boli. Să nu te bați niciodată corp la corp cu un d-ăsta, că dacă te scuipă sau te zgârie ai pus-o cel putin de-o hepatită.

It makes you think about it, nu? Pentru mine așa a fost. De atunci, de câte ori am mai ajuns la limita unor confruntări cu persoane paupere, aparent inferioare fizic, m-am gândit și la asta. Si mi-a fost bine. 

Si tot la asta m-am gândit când am văzut filmulețul care a făcut furori pe net, cu polițistul care îi trage niște pumni în gură unui purtător de hanorac roșu, apoi fuge și îl prinde și pe tovarășul acestuia. Ca de obicei, presă a omis să vadă the big picture. De ce l-a bătut polițistul pe tipul ăla? Cum au ajuns cei doi să se întâlnească? Nu. Am văzut doar știri numite "Un polițist snopeste în bătaie un cetățean". Și asta nu e corect. 

Teoretic, lucrurile trebuiau să se întâmple așa: doi oameni opriți de poliție pentru că se aflau pe stradă după ora 22.00 + identificare + amendă = o seară obișnuită. Toți greșim, când suntem prinși plătim, aia e. Numai că acolo lucrurile nu au stat așa. Cei doi au refuzat să se legitimeze. În momentul ăla, mersul în excursie la secția de poliție devine obligatoriu. Cel mai probabil, cei doi nu au vrut să facă asta, așa că polițistul a încercat să-l imobilizeze pe cel mai activ dintre ei (așa se face, prima oară iei liderul în vizor). După ce se vede în filmare, cel cu hanoracul roșu îl ține de o mână și de umăr pe aparentul polițist agresiv. Asta se numește "s-a opus reținerii" și, după caz, "ultraj". La ambele se poate răspunde cu "folosirea forței". Cum poți. Unii polițiști fac secerări. Iei una la picioare de pici pe asfalt ca spicul de grâu pe brazdă. Alții îți sucesc mâinile la spate, chestie riscantă, pentru că poți să provoci fracturi. Cei mai experimentați dintre polițiști lovesc în puncte nevralgice: plex, barbie, ureche, lovituri care te lasă fără aer sau fără echilibru, iar apoi iti pun cătușele. Polițistul din imaginile filmate nu a făcut-o, sau a dat ușor, pentru că purtătorul de hanorac roșu nu-și schimbă nici macar timbrul vocii. Asta ar fi singurul motiv pentru care polițistul ăla ar trebui să fie cercetat: de ce s-a chinuit să plaseze lovituri blande, amicale, când putea să-i fută una și să-i dea cu somn.

Eu bănuiesc de ce nu le-a dat. Pentru ca s-a enervat. Si s-a enervat pentru că a fost nevoit să-l atingă pe ăla, deși teoretic nu era nevoie. Pentru că s-a temut, având experiențe anterioare ca cea descrisa mai sus, că s-ar putea infecta. S-a gândit: "Ia uite, mă, în loc să-și vadă de treabă și să ia amenda, asta pune mâna pe mine. Poate e bolnav, în pula mea, și mă duc acasă, la nevasta și copil cu virusu' lu' ăsta. Păi futu-ți morții mă-ții de jeg, dacă mi-ai dat ceva...". Uitați-va la ploaia aia de pumni și la modul în care politistul își așează periodic masca. Acolo sunt nervi, nu sadism. În momentul ăla, polițistul îl pedepsea pe tip exact cum aș face eu dacă, pe stradă, un tip oarecare ar încerca să mă atingă cu mâinile strigandu-mi ceva de foarte aproape. Pula mea, nu vreau sa-i duc lu fii-mea nimic in plus, zilele astea...

Observați că nu scriu nimic despre "bombardierii" care la o interacțiune cu un polițist au discursul "ce-o să-mi faci, mă? de bătut nu ai voie să mă bați, de luat cu forța nu ai voie, nu ai voie decât să-mi sugi pula". Asta deși pariez că cei doi dobitoci fix asta au zis. 

Și un sfat: încercați, vă rog, să nu mai fiți critici cu polițiștii, privind pe net, din confortul locuinței voastre, fără să știți the big picture. Că încep și ăștia să-și dea demisia. Și ei sunt singura barieră dintre noi și cei care vor să vă ia lănțicul, telefonul, viața și/sau să vă fută femeia. 

*** Pentru politistul din filmare: da-mi un semn la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sa-ti trimit niste carti, gratis. Din perspectiva mea, meriti un premiu. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

dacă ți-aș bate în ușă de trei ori pe noapte cam ce pizda mă-tii mi-ai zice?

Aseară am dat block unui tip pe care-l consideram chiar mișto. Mi-a scris ieri, pe zi, arătându-mi niște dubioșenii marca Vlad Voiculescu. Aveam treabă, așa că i-am spus că vorbim "mai încolo". După amiază am citit ce mi-a trimis. Nu era nimic nou, așa că am trecut peste. El nu. Pe la 12 noaptea, îmi scrie "nu uita de mine". De parcă eram angajatul lui, care nu-i trimisese excelul cerut. De parcă îi eram dator. De parcă era problema mea că interesele lui de afaceri se intersectau cu interesele Magic Team, cum zic eu grupării VV.

Așa că i-am trimis un mesaj politicos în care i-am spus că-mi bag pula în prioritățile lui și în Vlad Voiculescu dacă-mi mai scrie căcaturi la miezul nopții, când orice om normal fute ceva, bea ceva sau se uită la netflix, evitând securiștii și securistoizii. Băi, și în loc să zică "scuze, nu mi-am dat seama cât e ceasul", el răspunde cu "stai, că-s prins cu un live". Așa că i-am dat unfriend și block. 

Lucru pe care o să-l mai fac zilele astea cu toți cei care au manifestări similare, de proști nepoliticoși. Cei care-mi scriu seara sau noaptea pe subiecte care-i macină, deși ar putea să se abțină și să-mi scrie a doua zi, într-un interval orar normal. Că nici eu nu le bat noaptea în ușa ca maniacul, pe teme care mă interesează pe mine. Gen: "Auzi, nevasta-ta, când ți-o suge, stă deasupra sau lateral? Ce te superi, mă? Cum adică să te intreb mâine? Păi până mâine uitam și mă interesează subiectul acum, că am văzut pe net un filmuleț și.... Hai mai da-te'n pula mea de figurant, ce să-ti spun, zici că te-am omorât. Pune și tu o pătură pe ușă, la interior, să nu mai auzi când bat, dacă te deranjează. Cum adică trebuia să te întreb mâine? N-auzi că până mâine uitam?!".

Nu-mi mai scrie după ora 18.00 dacă nu-mi ești client. Nu-mi mai scrie noaptea dacă nu faci parte dintre rude sau prietenii apropiați. Să-mi bag pula în morții și răniții mă-tii dacă mă mai deranjezi aiurea. Reînvață bunele maniere, dacă le-ai uitat. În gâtul mă-tii. 

*******

pentru cei normali la cap, cărțile mele, 

ambalate individual înaintea epidemiei și manipulate cu mănuși,

te așteaptă cu autograf și transport gratuit aici 

https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

Ursul. Și ce voiați să-i facă, mă?

Serios. Ce voiați să-i facă, mă? Au făcut ce fac tot timpul. S-a acționat conform procedurii românești în astfel de situații. Cum ați putut avea alte așteptări? Cum ați putut să vă enervați uitându-vă la știri, când știți exact în ce țară trăim?

L-au lăsat pe urs să agonizeze exact așa cum ne lasă și pe noi, în spitale. 

Să zică "mulțumesc" ursul că nu l-au infectat cu o bacterie, care să-i mărească suferința.

Că nu a venit la el o ambulanță de urși prost echipată.

Să zică "sărut mâna" familia ursului că nu i s-a cerut șpagă ca să-i aducă victimei o pijama, niște de-ale gurii.

Că nu s-a țipat la ei când ar fi venit în vizită. 

Iar durata mare a procedurii de eutanasiere (a se citi "scăparea de suferință") este și ea justificabilă. Știți ce complicat e să cumperi din bani publici o pușcă cu tranchilizante și un tranchilizant? Păi trebuie să faci referat de necesitate, expunere de motive, să vezi la ce filă bugetară te încadrezi, să te duci la șef să-ți aprobe, să-i dai măcar o ciocolată tipei de la Financiar, că iar îți zice "nu sunt bani". Apoi să vezi de unde dracu' cumperi pușca, să nu cumva să se supere șefu' că n-ai cumpărat-o de la amicul lui. Și să vezi cum introduci și punga puștii pe factură, ca să se justifice prețul dublu...

17 ore să-ți capeți liniștea și să mori? Eu zic că ursul a scăpat ieftin. Iar acum, dacă aș fi jurnalist, aș verifica ce se întâmplă cu carnea și cu blana lui. Pentru că:

#followthemoney

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

"închis pentru distrugere" - eseu lângă cadavrul unei sobe foarte frumoase

Am avut ocazia, luna asta, să vizitez un Cernobâl românesc. Așa spun eu locurilor pe care le distrugem prin abandon. Sunt cu zecile în orașul meu, cu sutele în București, mii în toată țara. Sunt urmele unui genocid cultural pe care eu îl consider fără precedent în Europa. Unele țări și-au șters trecutul sub conducerea unor lideri autoritari. Altele și l-au îmbrățișat și modernizat. Noi, însă, suntem cei care nici nu ne distrugem trecutul metodic, nici nu-l punem prezervăm sau punem în valoare. Doar îl abandonăm. Îl închidem și așteptăm ca timpul, frigul, factorii de risc să-și facă simțită prezența. Uite, acum realizez ce ar trebui să scriem pe ușile acestor locuri: "închis pentru distrugere".

Revin. Am fost într-un loc care stă închis și abandonat de mai bine de zece ani. Un loc deopotrivă vechi și nou, anacronic și util, cu un potențial cultural, social și economic fabulos. Dacă doi oameni din două instituții s-ar așeza la masă cu intenții bune, n-ar dura mult până când acel loc ar fi un punct de reper al orașului, un must-see. Din păcate, orașul meu nu are doi astfel de oameni. Sigur, sunt niște politicieni care susțin că sunt cei doi, dar nu sunt. Dacă erau, locul acesta nu ar fi arătat așa iar eu n-aș fi avut cum să filozofez la catafalcul din cărămizi al unei sobe absolut superbe.

Era o sobă de secol 19. Făcută până în anul 1900. Adică pe la o mie opt sute și ceva. Nu mai sunt multe ca ea. De fapt, mai sunt foarte puține. Valorează enorm, și cultural, și istoric, și material. Nici o instituție de cultură din orașul meu nu are o asemenea sobă. Nici un bogătaș din oraș nu are prin casă o sobă de 10.000 de euro, cât ar fi valorat soba asta. 

Născută din iubirea dintre un sobar instruit la Paris si un mal lutos al Teleajenului, soba a trăit în jur de 110-120 de ani. Anul trecut încă trăia si arata superb. Domina incăperea, cu cei doi metri saptezeci de NeoClasic impecabil realizat, Clădirea în care se afla ceda, însă, puțin câte puțin. Adica puțin podeaua, puțin tavanul, puțin scara.... Câțiva oameni de bine au încercat să ajungă la ea și să o salveze. Era prea riscant. Dacă oamenii ăia doi, de care am scris mai sus, ar fi existat și s-ar fi întâlnit, un restaurator, un sobar și o mașină ISU cu scară ar fi făcut minuni în câteva ore. Am fi avut azi, undeva prin Palatul Culturii, în Muzeul de Istorie sau în Muzeul de Artă o sobă demențial de frumoasă, valorând vreo zece mii de euro. Mii de oameni ar fi venit să o vadă. Până și Libertatea ar fi scris despre ea. 

Din păcate, frumoasa sobă s-a trezit că locul în care a trăit o frumoasă poveste de dragoste, de peste o sută de ani, cu niște lemne, a fost declarat Cernobal. Pe ușă s-a pus panoul pe care scria cu vopsea invizibilă "închis pentru distrugere". Clădirea n-a mai fost folosită, încălzită, curățată, geamurile sparte n-au mai fost înlocuite, acoperișul găurit n-a mai fost reparat, ploaia și frigul și-au făcut treaba iar podeaua pe care era soba a cedat. Frumoasa a căzut de la zece metri înălțime, pe un morman de cărămizi și a suferit, precum se vede, leziuni incompatibile cu viața. Eu am găsit-o exact așa cum o vedeți în poza de mai sus. 

Și acum vă spun un secret: am luat-o acasă. Nu pe toată, că nu aveam cum și nici de ce, nu știu să restaurez o sobă spartă în cinci sute de bucățele. Am luat ce se vede în poză. Cu detergent de vase și cu o periuță de dinți am spălat-o. Acum arată

somi

Oscilez între "să-i fac un stativ din lemn vechi care să o țină verticală" și "să o decupez cu un flex ca pe o efigie si să-i fac o agățătoare de perete". Deocamdata nu mă pot decide. Din cauza ei. Mă face să mă simt prost, cu privirea aia. Pare că mă întreabă, acuzator, ca ecologista aia adolesciudată, "hau der iu?". Pare că mă acuză că fac parte din poporul asta atât de tâmpit încât își aruncă la gunoi istoria, cultura și motivele de mândrie. 

O să o iau cu mine, să v-o arăt, miercuri, la lansare. Și promit să vă spun și unde puteți vedea ultima sobă superbă ca asta a Ploieștiului. Una întreagă, funcțională. E tratată la fel de prost ca aceasta, dar are norocul că n-a scris nimeni pe ușa "închis pentru distrugere".

Deocamdată. 

dacă nu poți veni la lansare, poți să-ți cumperi cărțile de aici:

https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

punem pariu că Mario Iorgulescu va fi al doilea Șerban Huidu?

Nu-l cunosc pe Mario Iorgulescu si e foarte posibil sa am o impresie gresita despre el: aceea ca este un viitor infractor (e cercetat pentru sechestrare si violente fizice) si ca se poarta ca un cocalar de bani gata (conduce o masina de 300.000 de euro la 24 de ani). Sincer, daca aveam un fiu cercetat pentru asemenea infractiuni, ii cumparam doar un Aston Martin de jucarie, pe care-l sa-l puna pe bordul masinii de doua mii de euro pe care urma sa si-o cumpere singur din Vitan, dupa ce lucra un an la mine la firma, cu mopul. Dar nu despre el, in sine, este vorba. Ci despre presa, care a relatat accidentul mortal pe care l-a comis Mario cu indulgenta. Am aflat ca "un tanar de 24 de ani" (1) "se zbate intre viata si moarte" (2) dupa ce a "provocat un accident mortal" (3). In orice alt caz, ordinea informatiilor si tonul ar fi fost altele: "un tip dubios (1) a ucis un om (2) si acum e si el in spital (3)".

Este indulgenta pe care am mai intalnit-o o data: atunci cand Serban Huidu a condus ca un descreierat si a omorat trei oameni. Iar Huidu a scapat fara sa faca o singura zi de puscarie si cu o despagubire penibil de mica. Faptul ca se intampla din nou este un semn ca in Romania merita sa alergi dupa notorietate, pentru ca, uite, notorietatea te salveaza, iti aduce indulgente publice, iar presa nu va pune presiune pe decidenti si pe justitie ca tu, un dobitoc iresponsabil, sa primesti o pedeapsa aspra. Si azi, uitandu-ma cum relateaza presa accidentul lui Mario Iorgulescu, am curaj sa pun pariu ca dosarul asta de ucidere din culpa va ramane asa, in aer, mult timp, si dupa aia se va solutiona ca in cazul vedetei de la Prima TV (apropo, cum tin astia un criminal pe micul ecran nu tine nimeni). 

UPDATE 1: 3 zile dupa accident, analizele au aratat ca Mario Iorgulescu consumase si alcool, si cocaina, inainte sa urce la volan.

UPDATE 2: 30 zile dupa accident, familia l-a scos pe Mario din tara, pe sestache, adica fara sa anunte Politia si Parchetul. 

In incheiere, un sfat pe care l-am auzit mai demult, de la un pilot de incercari: nu-i cumpara niciodata unui tanar o masina scumpa si puternica. Intr-un Logan, Opel, Fiat, simti cu ce viteza rulezi, pe cand intr-un BMW de top, Range, Aston, etc - nu. De-aia mor pe capete tinerii la volanele masinilor scumpe, pentru ca la lipsa de experienta rutiera se adauga acest veritabil handicap, al lipsei vibratiilor, sunetelor si celorlalte senzatii care transmit: "te rog ai grija, nu cred ca pot lua virajul asta cu 150 la ora".

cartile mele sunt aici: 

https://bogdanstoica.ro/shop

 

Citeşte mai departe ...

să vezi chestie: noua filantropie eMag este tot o ticăloșie

Mai țineți minte? Pe 24 februarie, în plină panică națională, eMag lansează o oferta de căcat: 50 de măști chirurgicale cu 500 de lei. Cu doar o săptămâna înainte, cele 50 de măști se vindeau cu 25 de lei. Logic, i-a muit tot internetul până au dat oferta jos. I-am muit și eu. De vreo mie de like-uri, cam așa:

ema1

A două zi, când s-au văzut cu o mie de comenzi mai puțîn decât într-o zi obișnuită, emagienii au vrut să dreagă busuiocul: au anunțat că vor subvenționa prețul măștilor, astfel încât să coste doar 3 lei. De parcă in ziua anterioară vindeau măști cumpărate cu 9 lei, nu pe alea de 50 de bani bucata. Logic, lumea i-a muit din nou. Inclusiv eu, de vreo 300 de like-uri.

ema2

A treia zi, văzând că nu merge cu vrăjeala, eMagienii au tăcut. Au pregătit o nouă mizerie propagandistică: o donație. Și-au sunat sclavii din Guvern să-i laude, lucru care s-a întâmplat pe 3 martie, când sclavul ajuns ministrul Sănătății a indrugat ceva despre un parteneriat, afirmație imediat îngropată într-un strat gros de muie. Pentru că românii care nu sunt clienți eMag nu sunt chiar atât de proști încât să haleasca balivernele politice venite de la un escrocuț ajuns conjunctural ministru Sănătății.

ema3

Au mai trecut câteva zile până când lăcomia a învins din nou, în ședințele eMag, bunul simt și rușinea. A fost ziua în care pe eMag au apărut măști la prețuri decente, de 60 de lei cutia, dar la care transportul costă 750 de lei. Ce credeți că a urmat? Un nou val de muie și de comenzi anulate. La muie am pus și eu umărul, preț de vreo 500 de like-uri.

ema4

În acest moment, eMag s-a predat. A terminat-o cu încercările de a părea altceva decât un lacom-lacom-lacom negustor fără etică. A tăcut și a pregătit o nouă șmecherie de imagine, care a devenit publică pe 7 aprilie. Donațiile, băi! Faimoasele donații. 4,1 milioane de măști chirurgicale cumpărate cu 4,4 milioane de lei. Nu cu 3 lei bucata, cum mințea cu o lună în urmă. Nu cu 10 lei, cum mințea cu cinci săptămâni în urmă. În plină criză #covid19 eMag ne arata cum măștile costă doar un leu. Vă dați seama cât de putin costau în martie, cand eMag le vindea cu 10 lei? Mai mult:  la cumparaturile astea eMag a pus mai puțin de un sfert din suma donata. Restul au venit de la o bancă și un producător de software, momiți, probabl cu iluzia unei lovituri de imagine. Vedeți mai jos: "lovitura" a strâns 27 de like-uri în 48 de ore. Cam cât face pisica mea in cinci minute

ema5

... iar două zile mai târziu, eMag a început din nou mangleală, cu oferta 50 de măști vândute fără adaos comercial. Care măști? Linkul postat chiar de eMag arată că produsul este indisponibil. Iar înainte să fie indisponibile, se vindeau cu 3 lei bucată. Deși sunt cumpărate cu un lei. Cum morții mă-sii e asta "fără adaos comercial"?

ema6

ema7

Evident, la capitolul măști cu adaos comercial eMag nu suferă de lipsa stocurilor. Puteți să intrați și să verificați, eu nu pun linkuri către jegurile astea. 

Și gata. Asta a fost. Aud că eMag și-a trimis acasă o bună parte din angajați. Minunat. Că s-au pe copcă targeturile, că au scăzut comenzile. Superb. Că Amazon nu-i mai cumpără, așa cum doreau, pentru că Amazon vrea cifre constante, nu se inhaiteaza cu pirații. Absolut perfect. Dacă eMag da faliment, n-o să se întâmple nimic rău. ba, dimpotrivă, sute de mii de magazine online vor vinde mai mult, iar banii se vor duce la niște antreprenori de treaba, normali la cap, poate chiar vecinii tăi. În acest moment, eMag e o nenorocire la fel de mare ca mafia pădurilor, mafia cerealelor, mafia incineratoarelor sau orice politician. 

Iar dacă va întrebați de ce marile platforme ale adevărului, jurnaliștii pulii de la diverse site-uri cu ștaif și diverse televiziuni pline de aplomb când vine vorba de unul care a babardit registrul de încasări al magazinului de pantofi, nu scot o vorba despre măgăriile eMag, răspunsul este foarte simplu: eMag plătește sume uriașe ca publicitate, fie că vinde, fie că nu. Iar jurnaliștii, recunoscători, închid ochii, așa cum i-au închis și când au luat reclamă de la supermarketurile care au distrus producătorii români de alimente, și când au luat bani de la jegurile de politicieni care au dus în cap sistemul de sănătate. Presa nu mai este, orice v-ar plăcea să credeți, o entitate care funcționează pentru interesul public. Dacă era așa, eMag ar fi avut reclame doar în canalizări. 

În încheiere, adaug că donațiile de măști chirurgicale ale eMag pentru cei implicați în războiul #covid19 sunt cvasi-inutile. Măștile chirurgicale sunt proiectate să nu-i curgă din gură chirurgului, când stă aplecat peste pacient, cu bisturiul în mâna, nu să oprească un virus cu dimensiunea de 120 de nanometri. 

Sunt ca niște puști de lemn date soldaților români din Afghanistan.

Ca o revista porno când vrei să fuți ceva.

Ca emag. 

cărțile mele sunt aici: https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

eMag și Mihai Șora sărbătoresc 30 de ani de când a apărut Black Friday, nu Revoluția din 89

Am crezut că mizeria aia de reclamă cu Mihai Șora o să se difuzeze până în zilele Revoluției. Așa era logic. Mesajul era #libertate_la_30_de_ani. Difuzarea s-a oprit, însă, imediat cum s-a terminat turul 1.
Da' n-a fost o reclamă electorală, cum ați putea crede. Nu-nu. Pentru că eMag are nevoie de banii celor proști, needucați, care pun botul la prezentări entuziaste deși produsul promovat e, de obicei, o chinezărie scumpă și proastă. Practic, eMag face bani de pe urma electoratului care ar vota mai degrabă psd decât orice alt partid. 
Și atunci, de ce s-a oprit reclama? Singura explicație este că eMag și Mihai Șora sărbătoresc 30 de ani de când a apărut Black Friday, nu Revoluția din 89. Mai anșia, mai pă cul și pă cileanu.

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

#machedonii. Guvernul Mache

Ieri am ajuns la o întâlnire unde un ministru din Macedonia de Nord prezenta oportunitățile de business din țara sa unor oameni de afaceri de la mine din oraș. Femeia - un zero: nu tu broșă Channel, nu tu declarații sexy; doar turuia oportunități, trenduri, fiscalitate, prețuri - coerent și comprehensibil ca un samsar de mașini din Vitan. Venise însoțită de ambasadorul Macedoniei de Nord la București. Alt fraier și asta: vorbea #decât patru limbi impecabil și română mai bine decât Dancila. Afară îi aștepta, cu steagul Macedoniei pe capotă, o limuzina somptuoasă: un Peugeot. Singurul Peugeot din parcarea aia din Ploiești.
Nu știu cum să vă zic ce urmează, fiind cetățean într-o țară cu atâtea valori politice și economice, coborând cu atâtea aere de superioritate din atâtea mașini scumpe: băi, mi-a venit să-i angajez pe sărakii ăștia doi. Pe unul prim-ministru, pe celalalt ministru de dezvoltare. Si cu ei doi sa pun bazele primului guvern de profesionisti: Guvernul Mache. 
Ar trebui să-mi fie jenă, nu?
Știu.

cărțile mele sunt aici:

https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

demisia lui felix banila nu inseamna nimic. follow the money

V-ati uitat ieri, sigur, la stirea cu presedintele Klaus Iohannis care a semnat demisia lui Felix Banila. Ati vazut, insa, si stirea cu prostituata care spunea ca face 25.000 de euro, in fiecare luna, pentru proxenetii ei? Aia era, de fapt, stirea zilei.

Inmultiti "cifra de afaceri" a fetei cu estimarea pesimista a celor o suta de mii de prostituate romance (in realitate sunt vreo 300.000) si vedeti ca va da o suma de 2,5 miliarde de euro. Da, proxenetii care exploateaza romance in scopul prostitutiei fac, in fiecare luna, cifra de afaceri anuala a OMV  Petrom. Anual, fac cifra de afaceri a NuStiu, adica 30 de miliarde de euro. 

Pai cu banii astia iti cumperi ce DIICOT vrei si faci dintr-o tara ca Romania o ferma-crescatorie-model de prostituate, deghizata intr-un Matrix, in care aparent lucrurile se petrec normal. Si din perspectiva asta, demisia lui Banila nu e suficienta decat pentru ca Matrix sa functioneze in continuare. Structurile DIICOT trebuie curatate, de sus pana jos, de toate influentele si complicitatile cu infractorii. Si nu doar acum, nu doar o data, ci permanent. Daca Romania nu creaza un mecanism de autocuratare eficienta a structurilor anti-mafia, fetele rapite din Romania vor continua sa produca 2,5 miliarde de euro in fiecare luna, indiferent daca schimbam seful DIICOT o data la doua saptamani. 

In fermele de gaini-ouatoare nu exista lumina naturala, iar becurile se aprind si se sting de doua ori pe zi, pentru a pacali bioritmul gainilor sa creada ca asta e ciclul normal zi-noapte. Tratate astfel de mici, gainile ajung sa faca doua oua pe zi, nu unul singur. 

****

dacă ți-a plăcut să citești asta s-ar putea să-ti placă și cărțile de pe

https://bogdanstoica.ro/shop

Citeşte mai departe ...

Care vrei unșpe mărci?

Daca ai copilarit, ca mine, intr-un oras ceva mai mare, cu hoteluri dedicate strainilor si cu shop, de unde puteai cumpara orice pe marci sau pe dolari, vei intelege de ce monedele astea au rezistat atat de bine atata amar de vreme. Shop-ul, amplasat unde e Unicredit Ploiesti azi, era magnetul orasului. Da, de acolo se puteau cumpara tigari Kent, whisky, guma, jeansi, dar tu, ca cetatean al Romaniei comuniste, nu avei voie sa detii valuta. Daca o obtineai legal (muncind afara, pe santierele deschise de comunisti in lumea araba), ii depuneai la banca si primeai la schimb lei. Fizic, insa, nu aveai voie sa detii alte bancnote decat cele romanesti. Din acest motiv, era de-a dreptul chinuitor sa detii dolari sau marci. 

Cu toate riscurile, continuam sa gravitam, in jurul shop-ului. Noi, astia micii, eram cu ochii pe ce au in maini strainii, cand ies. Unii erau de-a dreptul generosi, ne dadeau guma sau ciocolata. Nu ca sa ne futa, ci asa, pentru ca vedeau cat eram de diferiti de copiii lor. Cateodata primeam monede, ca astea, sau le gaseam pe jos, scapate de "bogati" pentru care nu erau importante. Le mai obtineam prin schimburi pe ruble, surprize, bile de sticla, etc, facute cu copii care aveau parintii securisti, marinari... Le luai si le piteai, ca in cartier se auzeau, des, povesti cu "l-a gasit cu marci si l-a arestat" 

Si, precum se vede, am detinut si eu. Unsprezece marci si 60 de pfenigi. Cu care nu mi-am luat nimic. Si pe care le-am pitit atat de bine, inainte de 1989, incat le-am gasit abia acum, dupa mai bine de 30 de ani. I-am povestit fiicei mele aceasta mica-mare diferenta intre viata mea si a ei. Despre cat de departe parea pentru mine Europa care pentru ea este doar un sat mai mare. 

Si-am zis ca povestea asta merita spusa si de alti adulti, altor copii.

Asa ca le dau. GRATIS

 

Citeşte mai departe ...
Abonează-te la acest feed RSS
© 2019 Bogdan Stoica