dimineata pe racoare...

"acasa la primar a fost gasita o valiza cu bani, in care erau 41.000 de lei si 3.000 de euro" - Asa a sunat stirea la Digi. Nu conteaza ca banii aia incap intr-un portofel mai mare. Important e ca lumea sa retina ca "acasa la corupt s-a gasit o valiza cu bani".

Deci daca eu pun 500 de euro in sifonier, si ma trezesc cu o perchezitie, risc o stire tv in care o sa se spuna ca "s-a gasit un sifonier cu bani"? ‪#

‎epictv‬ ‪#

‎playingwithyourmind‬

Ce-ar fi in stare sa mai faca Elena Udrea ca sa iasa presedinte?

“Eh…”, ar raspunde o femeie serioasa. “Hai, maaaaaa!”, ar rade un betivan oarecare. “Mai bine ma intrebi ce i-as face eu ei”, ar raspunde un moldovean mucalit. Si tot asa. Daca ar fi sa adresam populatiei intrebarea din titlu, va spun eu ca am primi numai raspunsuri cu conotatii sexuale. Chiar am facut un focus-grup cu prietenii mei, stiu ce spun…

Nu, acum pe bune, uitati-va la bilantul Elenei Udrea de pana acum:

a divortat de Cocos – pentru ca aluia ii vine scadenta in justitie, si ar fi putut sa-i strice imaginea
s-a lasat de imobiliare si s-a apucat de agricultura – cum se uita ea la orz e o imagine care o sa ma bantuie
si-a facut breton, ca sa para mai serioasa – de fapt, arata mai batrana
si-a reparat si dantura – desi coroana aia, pusa in graba probabil, n-a iesit in cel mai corect alb
a sarit cu parasuta – desi ii e frica de moare de inaltimi
a facut fitness in parc – desi un sportiv ar vedea cu usurinta ca Udrea e amotrica
a mancat salam cu ardei in public – adica ceva ce o doamna n-ar face niciodata
a mancat mici la un balci – eu nu mai mananc decat mici facuti acasa, astia din supermarketuri fac micii din cele mai proaste resturi de carne, cum a mancat ea din jegul ala ma depaseste…
a imbratisat o tiganca prin Gorj, simuland ca o iubeste – pe bune?! pai e plin de tigani in fata Guvernului, p-aia de ce i-a evitat pana acum?
a participat la jocuri de tip “stii si castigi” la Kanal D, intr-un program atat de serios incat, dupa ea, a urmat Connect-R inselandu-si logodnica
a recitat poezii – de fapt, doar o poezie, care pare sa fi fost scrisa de un stalker
a cantat – Elena, te implor, nu mai face asta niciodata, a fost prima oara cand am auzit toti oamenii din blocul unde stau, razand
Ati citit lista? Si? Ati gasit pe ea ceva specific unui politician serios? Vreo declaratie de intentie? Un plan de tara? Un proiect personal? Mesaje care sa arate cum privesc UE, SUA, Rusia, China, candidatura ei la presedintie? Ceva serios si plictisitor, de nepublicat in Click, Cancan, Libertatea, Spynews?

Nu. Nimic. Si stiti de ce? Pentru ca Elena Udrea nu vrea sa fie presedintele Romaniei. De fapt, ea candideaza doar ca Personaj Monden Suprem al Romaniei. Imita, la tv si pe Facebook, comportamentul imbecil al adolescentilor, in speranta ca le va deveni agreabila, iar astia vor genera un curent de simpatie pentru ea, curent vizibil in sondaje. Vrea sa fie importanta, dar fara sa vrea sa castige.

Si stiti de ce? Pentru ca nu e tampita. Udrea stie ca romanii nu sunt atat de mancipati incat sa voteze o femeie-presedinte. Stie ca cele sase procente obtinute de PMP la euroalegeri nu se pot multiplica de noua ori. Stie ca Ponta este castigatorul dat in plic de americani.

Si de ce mai candideaza, atunci? Cum spuneam, ca sa devina importanta. Dupa schimbarea presedintelui Romaniei, puzderia de partide si partidulete va migra spre doua personalitati: una care va conduce dreapta, si una care va conduce stanga. Si ea vrea sa fie una dintre ele. E o pozitie pentru care va trebui sa lupte, din decembrie 2014, cu Johannis, cu Blaga, cu Boc, cu MRU, cu Diaconescu…

Oricat ar parea de bizar, Ponta si presedintia Romaniei nu sunt tintele care o intereseaza pe cea mai celebra blonda din Romania. Sunt doar calul si caruta in care s-a urcat ca sa ajunga si ea cineva, la oras…

text aparut pe www.psnews.ro 

Alooo, baietii cu Rosia Montana, un pic de atentie la mine, va rog…

Spre deosebire de vreo 20 de milioane de romani, eu chiar am fost la Rosia Montana. Mai demult, cand subiectul nu era atat de hip. Am si citit ce era de citit, cat de-un rechizitoriu pe numele lui Sova. Am, asadar, o opinie avizata. Sunt pro-exploatarea aurului in zona, cu sau fara Gold Corporation. In zacamantul ala sunt bani cat sa transformi Romania intr-o Elvetie.

N-am marait, insa, impotriva celor care s-au agitat, in strada si pe net, impotriva exploatarii aurifere de la Rosia Montana. E dreptul tuturor sa-si spuna opinia si sa lupte pentru ea. Din lupte de-astea, de idei, au aparut, tot timpul, cele mai bune solutii.

Eu sunt pro-exploatarea tuturor resurselor minerale disponibile, pentru ca doar asa mai putem iesi din rahat in actualul context economic international. Mi-as dori mult ca toate sa se faca din bani publici, astfel incat banii castigati sa ajunga integral la buget. Mi-as dori ca exploatarea acestor resurse sa se faca respectand mediul, si nu legislatia romana de mediu, care este doar o pacaleala. De cele mai multe ori, legea stabileste standarde care produc pagube la limita catastrofei. Uitati-va la groapa de gunoi din pasul Mestecanis: va vine sa credeti ca asa ceva chiar respecta legislatia de mediu?

Revin la aur. Cum spuneam, respect opiniile ecologistilor si ne-ecologistilor care au iesit in strada, de atatea ori, pentru a salva site-ul Rosia Montana de la distrugere. Si tocmai de-aia nu pricep de ce nu ies in strada oamenii astia si acum, cand statul roman a dat o licenta de exploatare similara, la Rovina.

Daca nu stiati, la Rovina e vorba tot despre aur, ca la Rosia Montana.
Rovina e la doar 20 de kilometri de Rosia Montana. O aruncatura de bat, din perspective unei catastrophe ecologice.
Daca nu cumva au inventat o metoda industriala bazata pe petale de trandafir, cei de la Carpathian Gold vor folosi aceleasi tehnici ca mult-hulitele solutii pe care le-a promovat Gold Corporation pentru Rosia Montana. Cel putin asta face compania la cealalta exploatare aurifera detinuta, in Brazilia: lac de cianuri si tot tacamul.
De vreo luna s-a dat verde si proiectului Eldorado Gold, firma care vrea sa scoata aur de la Certeju de Sus. O sa radeti, dar si asta e tot in apropierea Rosia Montana.

Cum de toate aceste proiecte, identice, ca riscuri, cu Rosia Montana, nu se bucura de mitinguri, hipstereala si virale pe net?

Nu sustin ca cei care au iesit in strada pentru Rosia Montana erau platiti de cercuri externe interesate sa ramanem in marasmul asta economic. Nu vreau sa spun nici ca erau niste prosti care s-au lasat manipulati. Nu dau cu parul, da? Doar intreb.

bogdan. rares bogdan

O fi de la palincă, o fi de la moaca aia de hamster asexuat care se vede la tv - nu știu, dar mi-am imaginat pentru o secunda cum se cacă Rareș Bogdan. Mic pe wc, da' cu spatele drept, roșu la față, cu cravata la gât, cu fundul pe colacul lui facut din cristale Swarowski, strigând intransigent: "IEȘI! Ieși din mine! Ieși, sau te spun președintelui!"

#donotdial401onupc

Zece intrebari pentru oamenii care lucreaza la CNA

Daca difuzarea aceluiasi spot publicitar, de doua ori, in aceeasi pauza publicitara, este neconforma cu normele CNA, cum se numeste situatia in care un spot publicitar este difuzat de trei ori in aceeasi pauza publicitara?

Daca spotul cu pricina este cel referitor la “taxe letale”, iar beneficiarul este ANAF, o institutie publica, cine raspunde pentru eroarea/prejudiciul aparut?

Daca spotul cu pricina este finantat din fonduri europene, cat de grava este abaterea de la normele CNA si ce implicatii are asupra decontarilor, in respectivul proiect de finantare?

Daca spotul cu pricina apartine unei entitati publice si este difuzat in conditii ilegale in grila unei televiziuni de stiri care are datorii la FISC, desi spotul are exact mesajul “e bine sa ne platim taxele catre stat”, iar CNA nu se sesizeaza, desi are monitorizari in timp real, ce faceti, exact, dumneavoastra, acolo?

Care din voi se uita la Realitatea TV, marti, 19 mai, la ora 21.58?

Stiati si ca tot marti, 19 mai, pe un post d-asta monden, am uitat care, unei tipe i s-a vazut … steagul?

Si ca in fiecare zi se difuzeaza reclame inselatoare, care au aparenta legalitatii inghesuind sute de caractere in josul ecranului, imposibil de citit?

Care dintre cele trei abateri vi se pare mai grava: A. ca statul da bani unui datornic la stat ca sa ne convinga sa dam si noi bani la stat; B. ca o televiziune a difuzat ginecologie timp de o secunda? C. ca romanii sunt prostiti sa plateasca mai mult pentru chestii care la tv par foarte ieftine?

In conditiile in care toate televiziunile difuzeaza reclame inselatoare, pornografie, calca in picioare drepturile copiilor si incalca principiul echidistantii politice, ce dracu’ faceti voi acolo, la CNA?

In rest, toate bune, v-ati luat lefurile, va merge aerul conditionat?

text aparut pe www.psnews.ro 

Cum ne scapam copiii de drogurile etnobotanice

M-am saturat! Pe bune, m-am saturat de atmosfera asta. Si frigiderul, cand il deschid, zice ceva despre DNA. Ca de fiecare data, televiziunile din Romania iau un subiect, il trateaza in 90% din grila zilnica, din care mai mult de jumatate este spalare de varza, ieftin, in studio. Efectul? Tot ca de fiecare data: in trei luni, n-o sa ne mai pese de arestari. O sa ajungem sa vedem cum e arestat un baiat de 5 ani, denuntat de educatoare ca a facut pipi la ficus, si o sa privim relaxati.

Nu zic ca nu e bine ca DNA rareste hotii. E foarte bine. Nu vad insa de ce mass-media se ocupa doar de acest subiect. Pentru ca subiecte de presa sunt destule.

Care esti jurnalist, oriunde in Romania, da un telefon la un inspectorat de politie. Intreaba ce-a explodat anul asta, ca cifre, si o sa primiti, toti, acelasi raspuns: drogurile. Etnobotanicele, mai ales. In fiecare zi, undeva in Romania un pustan prost de bubuie ajunge la Urgente cu dintii inclestati si crezand ca poate sa zboare, de la niste nenorociri ieftine si tot mai accesibile. O doza a ajuns la 10 lei, adica o nimica toata…

Politistii fac tot ce pot. Dar nu mai e vorba doar de politie. Eu as convoca CSAT-ul, atat de grava mi se pare situatia. Sau alt for, cu mai multe ministere la un loc. Pentru ca, de fapt, este foarte simplu sa reduci proportiile acestei catastrofe.

Pe scurt: trebuie doar sa scoti drogurile de pe net. Acolo, pe net, este marea piata de droguri usoare. Care nu crezi, intra pe Google si cauta numele unui “spice”, însoţit de numele oraşului în care locuieşti. O sa afli rapid cum dai de cel mai apropiat vânzător. De obicei, astia lasă si un număr de mobil, cu care poti obtine mult mai multe date. Multi dintre vânzătorii de etnobotanice de pe net sunt puştani-consumatori, care cumpără en gros şi vând en detail cu un adaos mic, ca să le iasă gratis doza personală de consum. Unii sunt niste cretini care se dau de gol singuri: vand “îngrăşământ interzis consumului uman”, dar promit că “te vei distra o noapte întreagă!” dacă papi sau fumezi “îngrăşământul”.

La unii dintre ei, e suficientă o vizită din partea poliţiei, cu mesajul “Stai liniştit, că altfel faci puşcărie!”, sau anunţarea părinţilor – pentru ca micul traficant de droguri să revină la activităţi mai paşnice.

Cum scoti anunturile cu etnobotanice de pe net? Foarte simplu: pui institutiile la treaba. Printr-un ordin al ICI, RNC sau al ANCOM, care se poate scrie si emite într-o singură zi, ar putea fi suspendate site-urile care permit “vânzarea de produse neomologate în România”, sau a site-urilor care permit “punerea în vânzare de bunuri şi servicii de către utilizatori fără semnătură electronică”, care le confirmă identitatea reală. Ambele cerinţe sunt absurde, aşa că noua poliţie antidrog ar fi chiar proprietarii site-urilor de anunţuri, care nu vor accepta să fie date jos de pe servere pentru nici 1% din anunţurile lor.

S-ar putea da o recompensa, de 100 de lei, constand in deduceri fiscale la plata impozitului pentru casa/masina, sau burse de studii, pentru cei care semnaleaza prezenta pe internet a unui site care contine anunturi de vanzare de etnobotanice. Va imaginati cati tatici si pustani s-ar aseza la laptop impreuna, ca voluntari antidrog cu adevarat eficienti?

S-ar putea scoate si vreo doua-trei vedete, de muzica sau televiziune, care sa lanseze un mesaj de tip “doar prostii consuma etnobotanice”. Eu pun pariu ca Pacha-Man ar accepta cu entuziasm sa apara intr-un astfel de spot. Sigur, daca e ocupat sau plecat, s-ar gasi si alte vedete….

Nu-s medic, nu-s farmacist, nu-s politist si nici expert IT. Ma dau si eu cu parerea, ca un bou, pentru ca nu pricep de ce nu se face nimic concret in domeniul asta. Pare ca că statul roman nu vrea să scape de etnobotanice. Se mimează interesul, dar se folosesc tot soluţii scumpe si ineficiente. Pliantele de exemplu. Imi vine sa urlu cand vad pliantele anti-drog ale Romaniei. Pe bune, in ultimii 5 ani, ati vazut vreun copil, vreodata, citind cu interes un pliant? Comunica, nene, pe Facebook, nu cu tiparituri, ca acum 20 de ani!

Pe de alta parte, nu m-as mira să aflu, peste ani, că “tata lor” în domeniul importurilor de etnobotanice era membru de partid sau că cel care importa reactivi de analiză chimică a drogurilor era fiul nuştiucui. Va fi însă târziu pentru mulţi puştani, astăzi încă recuperabili, chiar daca pe cei doi nenorociti i-a luat DNA-ul…

Na, ca m-am intors tot la DNA! Cum spuneam, sunt un bou…

Paul si Profesorii de Nota Patru – o poveste pe care merita s-o stiti

La umbra Casei Poporului pe care si-o construieste in sufrageria Vilei Lac 3 presedintele Iohannis, si acoperit sonor de scandalul din jurul premierului Victor Ponta, s-a stins, discret ca un fraier, un roman de vreo 18 ani. Paul cica il chema, si era din Bacau. Voia, nefericitul, sa dea la facultate de prestigiu din strainatate, una pentru care media lui la bacalaureat trebuia sa fie macar 8. Paul a luat 7,40, a depus contestatie dar pe urma s-a gandit mai bine si s-a sinucis. De ce sa riste umilinta unui 7,20 sau 6,10, ca stia saracul copil cum se corecteaza lucrarile in Romania? De ce sa stea in tensiune? Mort, esti linistit. Dar sa vezi ghinion: dupa contestatie, Paul a fost considerat un elev de 8.20. Va dati seama ca acum se rasuceste in mormant?

Ce urmeaza este doar pentru cei care, ca si mine, simt un acut sentiment de mila pentru acest copil, crescut suficient de gresit incat a ajuns incapabil sa-si asume o infrangere. Cei care au inteles pe dos ironiile mele de mai sus si cred ca Paul era un bolnav psihic de care e bine ca am scapat sa faca bine si sa se mute cu lecturile pe Libertatea. 

Nu vreau sa vorbesc despre lucrarea lui Paul. Nici despre Paul. Ci despre acei profesori implicati in corectarea lucrarilor lui de la bac. Nu stiu daca Parchetul Bacau a demarat vreo ancheta, pe tema asta, dar ar fi grozav sa o faca. Este suficient un singur om, care sa convoace pe cine trebuie la Inspectoratul Scolar si sa puna doua intrebari: “Cine i-a corectat lucrarile de la bac lui Paul? Cine i le-a corectat dupa contestatie? Hai, adunarea toti, v-am adus un microbuz, mergem si povestim la parchet pana vedem cine a gresit. Iar cine a gresit merge putin la puscarie, pentru neglijenta in serviciu cu consecinte deosebit de grave”.
N-am nimic cu profesorii din cazul Paul. Dar e timpul pentru un martiriu. E timpul ca cineva sa sufere pentru ca toata breasla dascalilor sa fie mai atenta la atributiile de serviciu. E plina tara de exemple de profesori care predeau in scarba, asculta in scarba, trec elevii doar daca cotizeaza la meditatii sau daca le rabda nervii acumulati in 20 de ani de predare pe bani putini.

Tocmai s-a terminat examenul de capacitate, cu o testare la limba romana de tot rasul, care a bulversat complet elevii cu cerinte nepotrivite. A aparut si un nou manual de clasa I, plin de erori si de prostii desuete, in loc sa fie mai bun. A trecut si examenul de definitivat, luat cu nota cuvenita de doar o treime dintre profesori. Adaugati si sutele de cazuri de abuz, umilinta si persecutie, raportate anual. Nu e clar ca o parte dintre dascalii anului 2015 nu mai au ce cauta in invatamant?

Da, stiu ca exista si profesori buni. Stiu si ca profesorii sunt platiti prost. Stiu ca sunt umiliti in fiecare zi de opulenta afisata de copiii cretinilor parveniti. Dar asta nu trebuie sa-i determine sa-si faca treaba prost. Esti profesor si nu-ti convine leafa si statutul? Iesi, nene, in strada si da jos Guvernul! Sau du-te, frate, si vinde haine la mall. Sau fa-ti o firma si vinde jucarii la obor. Fa ceva pentru tine, nu ne mai chinui noua copiii doar pentru ca tu n-ai reusit in viata, da?
E clar ca Romania n-o sa faca nimic pentru voi, dragi profesori. Parintilor nu le pasa de problemele voastre, atata timp cat le au si ei pe ale lor. Mai nou, parintii sunt fericiti cu putin. Daca fiul sau fiica nu si-au inceput viata sexuala la 12 ani, nu beau si nu fumeaza, si prin clasa n-a fost nimeni arestat pentru consum de droguri, parintii spun ca au copilul “la o scoala buna” si ca “se descurca bine”. Ca pustiul e semianalfabet nici nu mai conteaza…

Nici politicienii n-o sa faca nimic pentru voi, dascalilor. N-o sa vedeti lefuri decente in urmatorii 20 de ani. Pentru un partid e mai simplu sa bage bani multi intr-un drum si sa fure jumatate, decat sa va dea voua lefuri marite si pe urma sa va cheme la partid, sa platiti cotizatie. Nu e eficient pentru niste mafioti ca voi sa aveti un nivel de trai ok. Cu voi platiti prost si cu elevii batuti in cap, e mai usor sa minti si sa prostesti electoral.

Asa ca n-aveti decat doua variante, dragi profesori: in prima varianta, ramaneti in invatamant pe aceleasi lefuri proaste dar va faceti treaba bine. Cu responsabilitate, exact ca pompierul care nu stinge focul doar pe jumatate pentru ca are leafa mica. A doua varianta va apartine. Orice ati alege, Paul, nefericitul din Bacau, trebuie sa fie ultima voastra victima.

text publicat pe www.psnews.ro 

twerk training

Am asistat cu emotie la un antrenament al lotului national de cadeti la Twerk, viitor lot national de Boli Venerice. A fost o placere, pana m-au luat la pietre.

Ce sa zic? Temperament latin...

Fiica mea o sa fie un om mai bun decat mine. Stiu sigur.

“Ia, mă, două portocale. De-astea n-ai mâncat. Sau dă-i-le lu’ fii-ta, dacă n-ai chef”. Şi mi-a dat trei. Le-am luat, sa scap de nebun, desi eu mănânc portocale cam de două ori pe an. El, însă...

Prietenul meu a reuşit în viaţă. Pe bune. Adică, el nu-şi ia portocale de la Cora. Lui i le aduce cineva, special, din Grecia. Sunt portocale bio, nu de-astea obişnuite, cu uraniu.  Orice-si cumpara, îmi tot dă să “experimentez”. Am mancat, de voie de nevoie, si masline de-alea mari bio, si branza greceasca “de la mama ei”. Pana si ulei de masline presat la rece “in curte, ba, la grec in curte” m-a pus sa gust.

Şi azi, când am dus-o pe M la şcoală, am scos portocalele. În maşină, am rugat-o pe ea să desfacă una şi să-mi dea o felie. Era genială! Gustul ăla perfect, de fresh făcut acum cinci minute, iar zeamă în ea – de cinci ori mai multă decât într-o portocală obişnuită. Entuziasmat, o îndem să guste. Încă nu-i spusesem că portocalele erau atent selectionate si ca fusesera transportate in România si cu magarul, si cu avionul. 

Asteptam alta reactie cand am auzit „ce acra e”. Ceea ce era adevarat. Papilele mele detectasera gustul incredibil PESTE acreala suportabila, pe cand un copil reactioneaza frust la acru/amar/picant.

Noroc ca, in general, ma abtin de la critici cand sunt cu M. Pentru ca tentatia a fost sa-i zic „astea-s portocale cu P mare, mai bune decat ce cumparam noi de obicei, ar trebui sa apreciezi, blabla...”

Si-am rememorat rapid cum sarbatoream portocala, banana, cutia cu felii de ananas, ciocolata chinezeasca in forma de lingou, pepsi-ul si pufuletii cu ciocolata. Cum mancam bananele verzi si portocalele oricat ar fi fost de acre. Cat de bucurosi eram de deserturile astea, tocmai pentru erau atat de rare. Si, o secunda, recunosc, mi s-a parut ca avem o generatie de copii nerecunoscatori pentru vremurile minunate pe care le traiesc.  

De fapt, modul asta de a gandi e o prostie. Noi eram niste copii inutil-recunoscatori pentru ca venea „importul” de doua ori pe an, la alimentara aia saraca, din cartier. Si in loc sa ne revoltam ca n-aveam dreptul la fructe exotice tot timpul, noi eram cumva mandri de sistemul care ne asigura doua portocale pe an. Dovada? Recitam cu talent poeziile cu partidul la serbare, mandria aia ca purtam camasile albe de pionieri... Eram prosti de bubuiam.

Plescaind filozofic din portocala (frate, chiar e acra!) ramasa in masina dupa ce M a coborat in fata scolii, ma gandeam ca este foarte bine ca avem copii care nu ne sunt recunoscatori prosteste ca ii crestem cum putem noi mai bine, pentru ca este datoria noastra s-o facem. E bine si ca pun mereu, la indoiala, ceea ce noi le spunem ca e spre binele lor, pentru ca asta e un semn ca gandesc cu propriile lor creiere. Noi suntem generatia aia care intoarce capul pe strada in directia opusa, cand vedem pe cineva agresat. Noi, nu ei, suntem aia care acceptam sa votam pe un kil de ulei si ne miram ca se surpa orasele sub noi. Noi suntem aia care cumparam alimente fara sa citim etichetele, si apoi ne miram ca ne imbolnavesc. Sincer, chiar nu vad cu ce le suntem superiori copiilor nostri.

In alta ordine de idei, abia astept sa ma vad iar cu prietenul meu, si sa-i duc niste portocale de la Lidl. Sa vada si el ce bune sunt asa, coapte accelerat, cu chimicale, nu ca porcariile alea bio si acre...

text aparut pe www.catchy.ro 

Ma scuzati, domnu’ neamt si doamna blonda, dar eu nu votez un presedinte fara copii

Intr-o perioada a carierei mele de jurnalist, m-am confruntat cu un primar care se comporta ca un dobitoc ori de cate ori venea vorba despre siguranta copiilor. La inceput am crezut ca problemele ridicate de mine erau tratate asa pentru ca deranjam anumite businessuri cu termopane, garduri, locuri de joaca, sisteme de paza, catering. A trecut ceva timp pana cand mi-am dat seama de ce primarul ala reactiona asa: dobitocul n-avea copii. El nu pricepea de ce mi se parea mai importanta o centrala termica noua decat vopseaua de pe gardul gradinitei, sau de ce sustineam ca laptele si cornul nu pot fi inlocuite cu branza topita plina de chimicale.

Sincer, nici eu nu credeam ca o sa devin un membru in secta Martorii Copilului, pana cand nu s-a nascut fiica mea. Nu reuseam sa vad, pana atunci, diferentele colosale intre oamenii de peste 30 de ani care sunt parinti si ceilalti. Asupra mea, cel putin, fiica mea a avut un efect incredibil. Am devenit mai bun, mai eficient in munca, mai atent la comunitatea de dincolo de gard. Am inceput sa ma port cu copiii altora de parca erau ai mei si cu alti parinti de parca imi erau prieteni de-o viata. Si-am ajuns sa cred sincer ca oamenii care au copii sunt niste oameni mai buni decat ceilalti.

N-o sa va tin teoria parintelui, sunt convins ca multi dintre voi o stiti déjà. Teoria neparintelui de care depind copiii nostri merita, insa, dezbatuta.

Calin Popescu Tariceanu, Dan Diaconescu, Elena Udrea, Klaus Johannis, Monica Macovei, Teodor Melescanu, Victor Ponta. Astia sunt candidatii. Si, deocamdata, nu-i intreaba nimeni nimic despre familie, despre copii, de parca aceste aspecte ale candidatilor nu conteaza. Conteaza, frate! Conteaza enorm!

Calin Popescu Tariceanu este casatorit si are trei baieti. Dan Diaconescu este casatorit si are o fiica. Monica Macovei este divortata si are un fiu. Teodor Melescanu este vaduv si are o fiica. Victor Ponta este casatorit si are doi copii. Sa-i lasam deoparte, deocamdata. Elena Udrea si Klaus Johannis sunt singurii candidati la presedintie care nu au copii. Nici ai lor, nici de adoptie. Si asta spune tot. Pot intelege unele “defectiuni” fizice, care te impiedica sa procreezi. Dar in orice tara normala din lume, oamenii prosperi si cu adevarat interesati de binele public se indreapta asupra celor mai nefericiti dintre cetateni: copiii fara parinti. Iar daca esti si politician, adoptia este un element-cheie in profilul tau public.

Politicienii nostri insa nu se uita insa spre lumea civilizata. Sunt zeci, poate sute de inalti oficiali romani care nu au copii. Sincer, nu stiu cum le-a iesit. Cum isi duc viata spre final, fara niste picioare mici lipaind prin casa. Fara niste maini mici pe obraz, din cand in cand. Fara sa auda un ras necontrolat, ca un ton de apel funny. Cat de distrusi sunt oamenii astia pe dinauntru, daca au crezut ca un copil le va frana cariera, le va consuma resursele, le va distruge somnul si le va cheltui banii?

Din perspectiva mea de parinte, singurul lucru care ii impinge in viata pe Elena Udrea si Klaus Johannis este dorinta de a aduna, nu de a imparti. Astia doi vor sa fie iubiti, nu sa iubeasca. Sunt cel mai prost model de egoisti posibili. Si n-ai cum sa sa fii un lider bun si sa-ti duci oamenii spre prosperitate, daca nu-ti pasa de cel mai important lucru pentru oamenii tai: copiii.

NOTA – M-am uitat pe net, sa vad motivele pentru care astia doi nu au copii.

  • De ce nu are copii Klaus Johannis: ”Fiindca eu nu pot sa am copii… E o chestiune strict biologica. Pot sa detaliez daca… Ne-am dorit copii. Ne-am dorit foarte mult, dar n-a fost…”.

Ce n-a fost, ma? Te-ai ocupat de adoptii! Cum se intampla, de fiecare data cand vedeai un copil adoptabil: “Ce sa facem nevasta, il tinem pentru noi sau mai facem niste bani?"

  • De ce nu are copii Elena Udrea: “Imi doresc un copil si sper ca aceasta dorinta sa mi se indeplineasca in curand”.

Mda. Declaratia e facuta in 2011. Sa inteleg ca e o sarcina dificila, prelungita?

text aparut pe www.psnews.ro.

Abonează-te la acest feed RSS
© 2023 Bogdan Stoica