nervi. am ajuns sa dau bani analfabetilor de la cinema city

Cinema City este acel loc (multiplicat) in Romania unde crezi ca te duci sa vezi un film si te trezesti ca dai de 8 ori pretul obisnuit al unei sticle cu apa, de 5 ori pretul unei pungi de M&M, unde crezi ca nu iti e de ajuns o cutie medie de popcorn si iei una mare, pe care o mananci integral, cu ochii in ecran, de faci burta cat curul unei mame-eroine. Apoi pleci, din salile aproape goale, senzatia ca esti un prost accentuandu-se. De fapt, esti un prost cu bani. Normal ca salile sunt aproape goale, daca pentru doua persoane cheltuiesti (aproape) o suta de lei. Cati isi permit chestia asta? Pai daca ai o nevasta si doi copii mai bine stati acasa, va uitati la netflix si din banii de film le cumperi, fiecaruia, cate o carte. 

Intamplarea face sa fiu si printre putinii care stiu cum a ramas Ploiestiul fara cinematografele de stat. Cinema City n-a venit intr-un pustiu cinematografic: Tineretului a fost distrus prin renovare; Modern a fost intai maneloteca, acum e magazin; Scala e inchis de 20 de ani; Patria a fost inchis dupa o renovare de aproape jumatate de milion de euro, facuta intr-o ciordeala comuna a primarului de atunci cu directorul Radef, amandoi niste pedelisti de treaba.

Iar acum vad si asta: mesajul care-mi spune ca trebuie sa-i platesc pe analfabetii de la Cinema City, incapabili sa scrie mai mult de cinci randuri, pe ecran, fara o virgula intre subiect si predicat. 

cartile mele sunt aici...


w1w2w3 w5w4w6 w00
... si pe Amazon.

 

© 2019 Bogdan Stoica